Turcii renunță la bănci și se înghesuie în Bazar pentru a scăpa de lirele depreciate: „Și să cumperi feta e o investiție mai bună”
Erdogan conduce țara de mai bine de două decenii, iar țara se confruntă acum cu cea mai gravă criză a costului vieții sub conducerea sa. Provocările economice au fost agravate de cutremurele care au provocat moartea a peste 50.000 de persoane în Turcia în luna februarie, iar guvernul se confruntă acum cu costuri de reconstrucție estimate la 100 de miliarde de dolari.
Teoria neortodoxă susținută de Erdogan
Erdogan susține o teorie economică neortodoxă potrivit căreia ratele ridicate ale dobânzilor cauzează o inflație ridicată și a făcut presiuni asupra băncii centrale pentru a reduce ratele de politică monetară. Poziția sa nu este împărtășită de principalii economiști, iar acesta a demis, rând pe rând, guvernatori ai băncii centrale și membri ai comitetului de politică monetară pentru a-și promova agenda.
El susține că ratele scăzute ale dobânzilor vor stimula împrumuturile companiilor pentru a finanța creșterea producției și a exporturilor, contribuind la obținerea unui excedent de cont curent care va stabiliza lira.
El recunoaște greutățile cauzate de inflația ridicată, dar pune creșterea prețurilor pe seama creșterii costurilor energiei din cauza războiului din Ucraina și a acuzat proprietarii de afaceri din țară că au majorat prețurile pentru a profita de criză.
Turcii vor să scape de lire și le cheltuie în bazar
Stăpânirea din ce în ce mai strânsă a Turciei asupra piețelor financiare a readus Marele Bazar din Istanbul, din secolul al XV-lea, în centrul activității comerciale a națiunii, în timp ce unul dintre primele centre comerciale din istorie devine un refugiu pentru comercianții moderni de valută care încearcă să scape de influența guvernul președintelui Recep Tayyip Erdogan.
Schimbarea a făcut ca bazarul să găzduiască, de asemenea, un nou curs de schimb paralel pentru lira turcească. Pe măsură ce restricțiile impuse băncilor locale se intensifică în săptămânile rămase înainte de alegerile cu miză mare, cursul paralel s-a consolidat și mai mult.
„Orice ați face, nu dețineți lire turcești”, a declarat un comerciant veteran de aur și valută din bazar, care, la fel ca și alții, a solicitat anonimatul pentru a evita posibile repercusiuni pentru că vorbește liber despre problemele economice.
„Chiar și cumpărarea de brânză feta este o investiție mai bună”.
Micromanagementul pieței formale de schimb valutar i-a determinat pe creditori să cedeze mai multe vânzări de dolari către bazar și sutele sale de case de schimb valutar.
Cererea companiilor
Tranzacțiile în valută din bazar sunt legale și în mare parte neînregistrate, ceea ce face dificilă estimarea cifrei de afaceri zilnice. Dar casele de schimb valutar spun că afacerile sunt în plină expansiune, în principal datorită clienților corporativi.
Cutii de valori masive pe patru roți își croiesc drum prin Marele Bazar, însoțite de gărzi de securitate, transportând ceea ce locatarii spun că sunt dolari pentru firme importante, inclusiv pentru importatorul de energie de stat BOTAS, cel mai mare cumpărător de valută de pe piață.
Traderii spun că cererea companiilor pentru valută forte este cea care determină creșterea prețurilor de ofertă.
Oportunitatea de a cumpăra și vinde dolari în afara restricțiilor impuse băncilor are un preț. Dolarul este disponibil la Marele Bazar cu o scumpre de peste 5% față de cursul interbancar, potrivit datelor compilate de Bloomberg. Miercuri, la ora 12:30, la Istanbul, lira se tranzacționa la 20,4000 pentru un dolar la bazar, față de cursul oficial de 19,4082.